România nu a fost consumator de ulei de măsline, a fost dintotdeauna un mare consumator de ulei de floarea soarelui. E cel mai la îndemana ulei și, deși calitatea lui a scăzut vizibil in ultimii zeci de ani, rămâne cea mai folosită grăsime pentru gatit. Dacă atunci când eram copil îmi amintesc cum uleiul de floarea soarelui avea gust de sămânță, astăzi mai tot uleiul de floarea soarelui este dublu rafinat cu solvenți și nu are gust, ci e doar grețos la gust.
Din această cauză, majoritatea clienților Măslinescu sunt foarte circumspecți când le spunem că uleiul de măsline se degustă în mod tradițional direct din pahar. Da, pentru ca uleiul de măsline extravirgin este un suc din fruct din care s-a scos apa, și nu un produs obținut chimic prin rafinare cu solvent.
Dar ce gust ar trebui să aibă uleiul de masline? Primul cuvânt care vine in minte majorității clientilor noștri atunci când discutăm este amar. Uleiul de măsline are mai mereu în componență și note de amar, pentru că acesta este de cele mai multe ori gustul preponderent al fructului, al măslinei. Dar există și soiuri de măsline care nu sunt amare, precum Taggiasca, Lechin, Royal sau Luques. Daca veți gusta unul dintre aceste uleiuri veți observa că e foarte fin și gustos, aproape deloc amar.
Apoi, dacă reușim să convingem un client să deguste pentru prima oară un ulei de măsline prin metoda clasică ce implică strippaggio, adică sorbirea unei cantități de aer in gură alături de ulei, pentru a mări senzațiile gustului acestuia, tusea rezultată sperie pe majoritatea. Iar această astringență inerentă a uleiului de măsline extravirgin (adeseori numită fals aciditate), pe care o simți ca o arsură pe gât, provocatoare de tuse, este adeseori considerată un aspect negativ al uleiului, cănd de fapt este fix contrariul. Astringența, arsura care te face să tușești după ce ai înghițit uleiul este o caracteristică fundamentală a uleiului proaspăt de bună calitate. Lipsa ei completă indică un ulei vechi sau un ulei fals extravirgin.
De asemenea, gustul uleiului de măsline va conține și o componentă mai puternică sau mai slabă de picant. Dar nu comparați picantul din uleiul de măsline cu un sos de ardei iute sau cu uleiul infuzat cu chilli. Este mai degrabă un gust piperat pe care îl simțiți în tandem cu astringența. Acesta provine tot din tipul de soi de măslină folosit, coroborat cu momentul culegerii (maslina în pârg, mai puțin coaptă, va oferi un gust mai picant decât cea coapta).
Ultimul gust pe care îl puteți simți este cel dulce. Acesta este mai degrabă lipsa amarului decât dulce în sine, dar caracterizează foarte bine anumite uleiuri delicate, foarte fine, precum Royal sau Taggiasca.
Pe langa aceste 4 gusturi fundamentale: amar, astringent, picant și dulce, uleiul de masline, asemeni vinului, are note de gust și arome particulare, precum iarba proaspăt tăiată, vrej de tomate, anghinare, banană verde sau coaptă, plante aromatice, migdale, etc. Toate acestea sunt fundamentale în a oferi mâncării gustul cel mai bun posibil. De aceea, asemeni vinului, anumite uleiuri se pot împerechea cu anumite alimente, îmbogățind și rotunjind gustul final dacă sunt folosite corect.
Pentru a va ajuta am adugat pe site categorille de uleiuri cele mai utile pentru:
- Salate și legume>>
- Gătit și prăjit>>
- Paste și risotto>>
- Carne albă>>
- Carne roșie>>
- Terapeutic>>
- Dulciuri>>
Poftă buna!